Proiect de cercetare artistică – Scurt tratat de dezvrăjire. Analiza picturilor
O artă între satiră socială, protest, umor amar și nostalgie
Analiza lucrărilor de artă – Propun un nou curent – expresionismul satiric.
Arta mea surprinde tensiunile societății contemporane, îmbinând ceea ce s-ar putea numi comentariu social incisiv cu o estetică expresivă. Încerc, prin lucrările mele, să creez o punte între trecut și prezent, între identitate și globalizare, între realitatea brută și realitatea mitologică. Am analizat, în acest proiect, o serie de lucrări care îmi aparțin, încercând să decodific privitorului mesajele ascunse în compoziție, culoare și simbolism.
Îmi propun, prin aceste lucrări, să joc rolul unui cronicar vizual al realităților românești. Fie că este vorba de migrație, politică, religie sau identitate, analizez și deconstruiesc concepte fundamentale, forțând privitorul să mediteze asupra lumii în care trăiește. Lucrările mele nu au doar rolul unor simple imagini. Aș spune că sunt, mai degrabă, declarații, proteste și invitații la introspecție.
Satira socială joacă un rol esențial în demersul meu artistic. Cu un umor amar, pun sub lupă aspecte ale cotidianului românesc, ironizând ipocrizia, consumerismul, corupția sau alienarea individului în fața unui sistem care adesea pare impersonal și impasibil. Liniile dure, cromatica tensionată și personajele caricaturizate devin instrumente prin care expun realități inconfortabile, dar imposibil de ignorat.
Protestul vizual este o altă dimensiune a artei mele. Privitorul este forțat să se confrunte cu propriile convingeri, să-și pună întrebări despre statutul său în societate și despre mecanismele care guvernează lumea. Lucrările mele funcționează ca o oglindă distorsionată, menite să provoace, să irite, să pună sub semnul întrebării narativele dominante.
Pe de altă parte, nostalgia este un fir roșu care traversează multe dintre creațiile mele. Mă inspir din mituri, tradiții și elemente din trecut – nu pentru a le idealiza – scopul este acela de a le reinterpreta într-un context actual. Această combinație între vechi și nou creează un contrast puternic și, uneori, un sentiment de melancolie. Elementele vizuale ale mitologiei românești, reinterpretate în cheie modernă, devin simboluri ale unei identități aflate între permanenta schimbare și o dorință de continuitate.
Prin aceste abordări, arta mea se plasează la intersecția dintre document social și comentariu artistic, într-o continuă explorare a complexității umane și a contextului socio-cultural românesc. Fiecare lucrare devine astfel o fereastră către realitatea noastră colectivă, cu toate contradicțiile, provocările și aspirațiile ei.
Stil și influențe
Lucrările prezintă influențe expresioniste, având în vedere exagerarea proporțiilor în anumite lucrări și utilizarea unor culori puternice pentru a transmite emoție mai degrabă decât realism. Tehnica picturală este una gestuală, cu tușe largi și texturi pronunțate.
Obiectivele proiectului – Investigarea modului în care satira vizuală și cea poetică abordează teme sociale contemporane.
Temele satirice ale proiectului:
- Societatea contemporană: analfabetism functional, parvenitism, superficialitate, spiritul de turmă.
- Corupția: critica puterii și a diferitelor structuri sociale.
- Religiile și credințele în contextul modern: satira asupra ipocriziei și extremismului religios.
Dependență digitală – Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 100 cm, 2025
Mesajul general
Lucrarea este un comentariu social incisiv asupra alienării și depersonalizării cauzate de tehnologie. Într-o lume care valorifică conectivitatea digitală, mesajul artistului este o invitație la conștientizare – dependența de lumea virtuală poate deveni o formă modernă de sclavie.
Mai mult, poziția pasivă a personajului, combinată cu cromatica intensă, transmite o ironie subtilă: în ciuda „conectivității” pe care o oferă tehnologia, aceasta duce la deconectare de la viața reală.
Dating online, Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 100 cm, 2025
Mesaj general
Mesajul general al lucrării este o critică a superficialității și dezumanizării din relațiile contemporane, mai ales în mediul online. Prin intermediul lucrării se dorește o expunere a modului în care oamenii pot pierde conexiunea cu sinele autentic în încercarea de a impresiona sau de a se conforma unor norme impuse artificial.
Moartea lui Eminescu, Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 100 cm, 2025
Mesaj general
Lucrarea sugerează că poetul național Eminescu, deși celebrat în mod declarativ, este „omorât” simbolic de ipocrizia și indiferența societății contemporane. Poezia și idealurile sale sunt arse la propriu în acest context, iar rolul său devine unul trivializat, redus la servirea unui festin lipsit de sens.
Dezvoltator imobiliar – Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 100 cm, 2025
Mesajul general
Această lucrare poate fi privită ca o critică acerbă a capitalismului sălbatic, în care dezvoltatorii imobiliari devin adevărați “titani” ai orașelor, modelându-le după propriile interese. În acest context, personajul principal este un simbol al puterii fără control și al distrugerii valorilor sociale și ecologice.
Lucrarea invită la o meditație asupra impactului acestei industrii:
- Cum putem reglementa mai bine urbanizarea?
- Care este prețul uman și ecologic al dezvoltării rapide?
- Este posibil un echilibru între nevoile economice și cele sociale?
Optimus în depresie, Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 70 cm, 2025
Mesaj general
„Optimus în depresie” sugerează un avertisment despre pericolele progresului tehnologic necontrolat. Lucrarea ne îndeamnă să reflectăm asupra naturii umane și a modului în care putem evita pierderea valorilor esențiale în fața mașinilor create de noi.
Efectul Lover Boy: Diasporaaaaa!!! Unde ești, Diaspora!!!???
Mesajul general
Migrația ca tragedie individuală și colectivă, sentimentul de dezrădăcinare și pierderea identității naționale. Un strigăt de disperare față de exodul contemporan și de absența celor plecați. În opinia femeii, Diaspora nu a fost solidară, unită. De aici, furia înfrângerii.
Efectul Lover Boy: Diasporaaaaa!!! Unde ești, Diaspora!!!??? – Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 100 cm, 2025
BORtech
Mesajul general :
Tensiunea dintre sacru și tehnologie. Modernizarea forțată a religiei, comercializarea spiritualității.
BORtech – Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 100 cm, 2025
Alesul Neales
Mesajul general
Critică politică la adresa mecanismelor puterii, dezamăgirea față de alegeri. Satiră, ironie.
Alesul Neales – Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 100 cm, 2025
Tradiție și Inovație
Mesajul general
Lucrarea reprezintă un comentariu ironic asupra schimbării sociale. Mesajul lucrării este o reflecție asupra schimbării: trebuie să păstrăm tradiția sau să îmbrățișăm modernitatea?
Cum se poate echilibra modernitatea cu tradiția? Toleranța cu intoleranța?
Tradiție și Inovație – Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 100 cm, 2025
Așteptându-l pe Dragobete…
Mesajul general
Lucrarea vorbește despre mitul iubirii ideale și despre distanța dintre așteptări și realitate.
Dragostea idealizată vs. realitatea sentimentelor. Ironia la adresa așteptărilor nerealiste în relații.
Așteptându-l pe Dragobete…– Ionela Chiru, acrilice pe pânză, 100 cm/ 100 cm, 2025
Volumul “Scurt tratat de dezvrăjire” – între sarcasm și melancolie lucidă. Analiza poeziilor
Propun, prin micul volum Scurt tratat de dezvrăjire, o poezie a lucidității dezabuzate, un soi de radiografie lirică a unui prezent în care sacrul este desacralizat, iar ridicolul devine normă. Printr-o combinație subtilă de umor negru, ironie tăioasă și un asumat filon de melancolie, construiesc un univers poetic în care realul este necruțător, iar poeziei îi revine rolul de a-l deconstrui, nu de a-l înfrumuseța.
Așadar, voi discuta (mai jos) despre ceea ce s-ar putea numi “o poetică a dezvrăjirii”.
Titlul în sine – Scurt tratat de dezvrăjire – anunță o intenție programatică: demistificarea. Poeziile refuză cu obstinație orice formă de idealizare, de sublim, de metafizică convențională. Dezvrăjirea este mai mult decât un act de luciditate intelectuală, ea devine un gest de supraviețuire afectivă. În calitate de autor al versurilor, nu mai pot să mă refugiez în vis, ci îl toc mărunt, cu sarcasm, până nu mai rămâne decât rânjetul realității.
În privința stilului abordat, linia generală a poeziilor oscilează între minimalism și grotesc.
Limbajul este – frecvent – voit sec, tăios, cu un lexic colocvial și imagini dure, uneori zoologice sau industriale („tălpi de ornitorinc”, „șurubul îi strânge”). Alteori, poemele glisează spre o concizie absurdă sau suprarealistă, cum e cazul poemului Eram un delicat. Am dorit să cultiv, în mod deliberat, un stil fragmentar, condensat, cu versuri scurte și efecte de ruptură, reflectând o lume discontinuă, dezarticulată.
În economia volumului, grotescul e o unealtă privilegiată: de la trupurile obscene ale vacanței All-inclusive până la Moartea lui Eminescu printre mici și sifon, corpul, tradiția și sacralul sunt coborâte brutal în derizoriu.
Principalele teme ale poeziilor sunt identitatea, societatea, cultura. Volumul abordează aceste teme esențiale într-o cheie satirică:identitatea personală este fracturată, fluidă, adesea ironizată sau fragilă – vezi poemele „Eram un delicat” sau „Mă fac că plouă”.Societatea contemporană apare caricaturizată: politicul e redus la ridicol („Alegeri”), vacanța devine o parodie a fericirii de consum („All-inclusive”), iar relațiile umane sunt deformate de vulgaritate sau superficialitate („Flirt contemporan”).
Teama de viitor și alienarea tehnologică apar în poeme precum „Noi nu murim, noi suntem digerați de Chat GPT” – o meditație amară asupra viitorului creativității într-o lume în care inteligența artificială devine un fel de “aparat digestiv” al expresiei umane.
Chiar și cultura națională e supusă demitizării, ca în „Moartea lui Eminescu”, unde sărbătoarea geniului este redusă la grătarul de weekend și lamentația “în chiloți”.
Am putea afirma că întreaga atmosferă a volumului de poezii este marcată puternic de această voce contemplativă, care nu cruță nimic, dar suferă în tăcere.
Dincolo de ironie și sarcasm, poemele trădează o suferință reținută, o melancolie a omului care nu mai poate crede în promisiuni, dar care încă speră că luciditatea poate salva ceva. Râsul/ satira din volum nu sunt doar arme – reprezintă atât un scut, dar și un semn de neputință. Această combinație subtilă de amărăciune și umor oferă poeziilor o notă de umanitate care nu pretinde că ar fi mai mult decât ceea ce este
Scurt tratat de dezvrăjire este, în concluzie, un volum poetic contemporan, în care ironia/ satira/ umorul devin o formă de rezistență, iar poezia – un instrument de diagnostic cultural și personal. Vocea aceasta prin care explorez rupturile lumii actuale, oferă cititorului nu neapărat sentimentul evadării, ci – mai ales – o privire necruțătoare și, tocmai de aceea, eliberatoare. E o poezie care nu vrea să vindece lumea, ci să arate rănile lumii, “bubele” sale – și, uneori, să râdă de ele.
1. Nostalgie comunistă
Temă: Contraste între trecutul comunist și prezentul deziluzionat.
Tonalitate/ Atmosferă: Ironică, melancolică.
Analiză: Se critică idealizarea trecutului și amintirile deformate ale unei generații care uită brutalitatea (ex: „moș psihopat rupea degețelele…”) în favoarea unui „atunci era mai bine”.
2. Cartier cu blocuri noi
Temă: Critica vieții consumeriste moderne și a superficialității.
Tonalitate/ Atmosferă: Satirică, caricaturală.
Analiză: O frescă a lumii postmoderne — între artificialitate, influenceri și pseudovalori, într-un mediu kitschos și lipsit de adâncime.
3. Nuntă postmodernă
Temă: Deconstrucția ritualurilor tradiționale și a sexualității.
Tonalitate/ Atmosferă: Cinică, parodică.
Analiză: Nunta e o simulare, o parodie digitală – fără sacralitate, cu identități fluide și obiceiuri de Instagram.
4. Educațiune pentru Națiune
Temă: Criza educației și inadecvarea metodelor tradiționale.
Tonalitate/ Atmosferă: Ironică, de revoltă.
Analiză: Se subliniază eșecul sistemului de a înțelege generația nouă, care e tratată cu „injecții de clasici” fără înțelegerea nevoilor reale.
5. Noua Biserik
Temă: Desacralizarea religiei în era digitală.
Tonalitate/ Atmosferă: Satirică, profană.
Analiză: Biserica devine un brand online – o ironie amară despre comercializarea credinței și pierderea profunzimii spirituale.
6. Organizația Mondială a Nesănătății
Temă: Viitorul transumanist și anxietatea tehnologică.
Tonalitate/ Atmosferă: Apocaliptică, distopică.
Analiză: Imaginea „boților” care topesc interesul pentru suflet – o reflecție despre alienarea noastră biologică și spirituală.
7. Artă contemporană
Temă: Devalorizarea artei în capitalism.
Tonalitate/ Atmosferă: Ironică, critică.
Analiză: Arta devine un trofeu pentru „ciocoi”, golită de sens, transformată în obiect de lux fără înțeles autentic.
8. Dezvoltare personală pentru gospodine
Temă: Comercializarea suferinței și psihologiei.
Tonalitate/ Atmosferă: Ironie amară.
Analiză: Un sketch despre cum traumele și dezvoltarea personală devin produs de marketing pentru oameni vulnerabili.
9. Noul pericol – Intelighenția Articioasă
Temă: Înlocuirea omului cu inteligență artificială.
Tonalitate/ Atmosferă: Visceralo-lirică, elegiacă.
Analiză: Un lamento liric pentru umanitate în fața noilor forme de viață digitală – roboți sensibili care înlocuiesc tradiția și suferința.
10. Romanță digitală
Temă: Iubirea în era tehnologiei.
Tonalitate/ Atmosferă: Melancolică, metaforică.
Analiză: Despărțirea de o entitate tehnologică-personificată devine poem romantic; subtilă satiră la dependența de tehnologie.
11. Megalomanie
Temă: Ego-ul uman dus la extrem.
Tonalitate/ Atmosferă: Absurdă, cinică.
Analiză: Parodie despre narcisismul social contemporan – fiecare om se crede „Dumnezeu” și visează la autodevorare simbolică.
12. Zoo Technie sustenabilă
Temă: Degradarea ruralității și utopiile eco-tehnologice.
Tonalitate/ Atmosferă: Grotesc absurd.
Analiză: Țăranul cyborg hrănește găini cu litium – imagine distorsionată și halucinantă despre viitorul rural și criza sensului.
13. Nu mai scriu [demult] poezie
Temă: Poetul dezvrăjit.
Tonalitate/ Atmosferă: Nostalgică, autoironică.
Analiză: Poezia devine act de viață și muncă, nu artă pură; o despărțire asumată de idealul romantic al scriitorului.
14. Ce nu înveți la Arte
Temă: Deziluzia artistică.
Tonalitate/ Atmosferă: Parodică, sarcastică.
Analiză: Instituționalizarea artei e ridiculizată – școala de arte pare lipsită de sens, iar autorul caută libertate autentică de expresie.
15. Zoon Politikon
Temă: Cinismul clasei politice și degradarea morală.
Tonalitate/ Atmosferă: Acuzatoare, vulgar-poetică.
Analiză: Portret grotesc al politicianului bogat și corupt – cu familie de vitrină și rușine colectivă.
16. [Non]Familia
Temă: Descompunerea familiei tradiționale.
Tonalitate/ Atmosferă: Tragic-ironică.
Analiză: Imagine amară a familiilor toxice, unde moștenirea, ranchiuna și violența simbolică iau locul iubirii.
17. Un tip abscons
Temă: Autoportret ermetic.
Tonalitate/ Atmosferă: Autoflagelantă, ironică.
Analiză: Poetul se definește ca inutil și absurd, dar cu o vagă tandrețe față de umanitate – un poem despre alienare poetică.
18. Dating online
Temă: Decadența relațiilor în era aplicațiilor.
Tonalitate/ Atmosferă: Amuzantă, critică.
Analiză: O frescă acidă a iubirii moderne – între Tinder și Cioran – cu sarcasm în fiecare vers despre artificialitatea intimității.
19. Corupție endemică
Temă: Fatalismul românesc în fața corupției.
Tonalitate/ Atmosfera: Resemnată, sarcastică.
Analiză: Sistemul este omniprezent, dar abstract, și fiecare îl alimentează – poem coroziv despre complicitate națională.
20. Efectul Dunning-Kruger
Temă: Prostia agresivă și pseudo-cultura.
Tonalitate/ Atmosferă: Zeflemitoare.
Analiză: Portretul „idiotului cu păreri” – un tipar devenit normă în cultura rețelelor, ridiculizat cu umor negru.
21. Succesiune
Temă: Dezumanizarea în fața moștenirii.
Tonalitate/ Atmosferă: Tragică, sumbră.
Analiză: Familia devine câmp de luptă în jurul unei mame senile – o parabolă despre declinul valorilor și avariție.
22. Politically Incorrect
Temă: Ipocrizia corectitudinii politice.
Tonalitate/ Atmosferă: Incomodă, directă.
Analiză: Se rupe masca idealismului fals și se afirmă adevăruri deranjante – poem cu accente de pamflet și revoltă.
23. All-inclusive Litoral Sud
Temă: Portretul grotesc al vacanței populare românești.
Tonalitate/ Atmosferă: Ironie acidă, caricaturală.
Analiză: Poemul satirizează turismul de masă, prostul gust, snobismul bugetar și decadența estivală. Atmosfera e încărcată de imagini olfactive („miroase a…”), zoologice („morse eșuate”, „ornitorinc”) și observații sociale precise („pauperii cu tichete de vacanță”).
24. Eram un delicat
Temă: Autoportret liric și parodic.
Tonalitate/ Atmosferă: Minimalistă, autoreflexivă.
Analiză: În doar câteva versuri, poetul își construiește o identitate fragilă și ridicolă („ligamente de bou bătrân”), contrastând iluminarea poetică cu o corporalitate ridicolă. Trimiterea la Ungaretti aduce un ecou clasic ridiculizat.
25. Alegeri
Temă: Fariseismul electoral.
Tonalitate: Satirică, amară.
Analiză: Poezia ironizează comportamentul grotesc al campaniilor electorale: cadouri penibile („lopeți”, „găleți”), discursuri fără fond și o iluzie de „fericire uniformă” în mijlocul ridicolului general.
26. Moartea lui Eminescu
Temă: Profanarea simbolurilor naționale.
Tonalitate/ Analiză: Ridicol-elegiacă.
Analiză: Poetul demitizează momentul comemorativ, coborându-l în trivial: „Ciucaș și mic”, „maieu și chiloți”. Sub pretextul unui omagiu, asistăm la o grotescă devalorizare a valorilor naționale.
27. Mă fac că plouă. Flirt contemporan
Temă: Relaționarea superficială și agresivă.
Tonalitate/ Atmosferă: Minimalistă, încordată.
Analiză: Poem despre flirtul derizoriu, despre relații marcate de vulgaritate și lipsă de profunzime. Poezia exprimă repulsia față de masculinitatea agresivă și goliciunea conversației moderne.
28. Noi nu murim, noi suntem digerați de Chat GPT
Temă: Teama și fascinația în fața AI-ului.
Tonalitate/ Atmosferă: Ironică, meditativă.
Analiză: O distopie umoristică despre cum AI-ul (inclusiv ChatGPT) devine ”aparatul digestiv” simbolic al umanității. Tehnologia „fură” uneltele creației, dar eșuează (încă) în subtilitate și umor – sugerând o rezistență umană reziduală.
Volumul de poezie
Scurt tratat de dezvrăjire
Motto
Noi nu știm de ce suntem aici
plini de noi şi rotunzi
ca un uger după o zi de troscot.
- Nostalgie comunistă
Toți părinții se plâng că nu mai citesc odoarele.
[Până şi lumina se plânge că nu ştie unde s-a ascuns Soarele]
Of.
Totul e o jale ş-un dor. Totul era mai bine înainte, de pildă în anii ’70
când se făcea carte, dom’ne!
Și un moș psihopat rupea degețelele copiilor
cu o bară din fibră de sticlă.
2. Cartier cu blocuri noi
Hibrizii din Minunata Lume Nouă locuiau
în turgescențe dezvoltate imobiliar de către
acești Căpcăuni Corporativori
pe spinări de argilă și plastic.
[în acest environment urbano-fantastic]
Aveau chiar și candelabre rococo pe hol.
Erau înfipți bine între Marte și Mall.
Erau chic, ba chiar eclatanți.
Practicau “într-o relație complicată” săraki și distanți.
În nevoile lor minimaliste
aveau Lideri de Opinie –
Pe Drama Bulanu’
și Șoșonul de Aur.
Zarzavagioace cu ascendentul în Taur.
Li se turnau pe gâtlej
Tratate Tik-Tok de Masculinitate
Și Feminitate
despre Alpha și Beta.
[Circulau ironic cu trotineta]
Iar ei străluceau ca perluțele de margarină
ascultând Vijelii și Uragani în surdină
perfect tartinabili
într-un Univers al Grăsimilor Trans
mereu “pă balans”, mereu “pă balans”…
3. Nuntă postmodernă
Uite, până și Nunta e altfel acum –
nimic serafic, nimic campestru –
mascula poartă șifon alb
întru propășirea embrionului cu gen fluid.
[Somonul înlocuiește sarmaua din blid]
Femelul butonează nevrotic displayuri
și își pune Iluminator pe Interfață.
Apoi bea o infuzie din semințe de morcov.
Pregătit de alcov.
Totul e un abur până la glezne, o
peltiloidă industrie “pe caiet”.
Un porno alb și desuet.
4. Educațiune pentru Națiune
Proaspăt dat jos de pe Releul Testului Pisa
Marele Specialist în Educație
[cu zâmbet ermetic de Monalisa]
a decretat Moartea AnAlphaBeților Funcțional:
Injecții cu Paler și Pleșu
Inhalații cu Sadoveanu și Eminescu
Frecție cu oțet și Slavici.
Ba chiar și ceva chimioterapie țintită:
Perfuzii cu Bacovia și Labiș.
Dar generația Chat GPT e tot mai plictisită…
5. Noua Biserik
Nudă și plânsă, lovită de acest Vid Interior,
Biserik și-a luat catapeteasma și s-a mutat în Cloud.
Și zboară prin eterul digital, otova, acatiste și psalmi
anateme și lumânări din ceară curată la preț redus
direct de pe Aliexpress.
Iar noi, tot cu Dumnezeu în gură, bară la babă, prin Urbea cea Calmă
între o Cruce Roșă și o Cruce Neagră,
într-o Mare Sudalmă…
6. Organizația Mondială a Nesănătății
În curând ne vor circula prin sânge boți mici mititei
cu piciorușe lipicioase și negre.
Va scrie pe ei Cod De Bare Elon Musk
și ne vor topi
tot interesul pentru Viața de Dincolo.
Pentru că ne vom recicla, Nevolnici și Nemuritori,
de pe Azi pe Mâine
între rata la bancă și colțul de pâine…
7. Artă contemporană
Secționat pe felii, rechinul lui Hirst
pică greu la stomac.
Vin Ciocoii de Rit Nou și cumpără Artă cu Teză.
[Au bolide de mare viteză]
Și gulerul cămășii murdar.
Au Maria-n ierbar.
8. Dezvoltare personală pentru gospodine
Ai așa, de la o vreme, un spleen ontologic
Cioranian-patologic.
Și cât fierbi la zacuscă, deschizi webinarul.
O tipesă acolo vorbește cu-aplomb
cum să-ți faci partenerul din Cap Pătrat
în Cap Romb.
Și mai zice de traume transgeneraționale
[adică de bunici care te țineau în pelinci
Fără Nike sau Adidas – direct în opinci]
Și mai zice că tu – asa cum ești – ești perfect
Și că lumea e, de fapt, defectă, tu NU ești defect.
Închizi webinarul, achiți și oftezi: 399 lei ora – prețul corect.
9. Noul pericol – Intelighenția Articioasă
Magmă și mâzgă și bitumul care sare
Sub lopata cu sare.
Iarnă și ger
Vidul alb si nostalgic
în frigider.
Scotocitul nevralgic
în Cutia Pandorei.
Speranța.
[cu trenul din Franța]
În acest context, drag popor
de declar, cu onor,
Decrepit.
Noi forme de viață
vor ieși la suprafață.
Înmiit.
Androizi cu voce de Siri
vor cânta doine-n crâng.
În vreme ce mii și mii de destine se frâng.
Ah, tu, Omenire, de ce să te plâng…?
10. Romanță digitală
Am plutit, așa, în derivă (o vreme) în aval.
Nu știam – nu doream! – să îți dau Uninstall.
Erai suflul din Techne, erai ultimul pol…
Nu mai sunt caractere, sunt doar spații de gol.
11. Megalomanie
Noi nu știm de ce suntem aici
plini de noi şi rotunzi
ca un uger după o zi de troscot.
E o inflație de impostură în toate pliurile acestei piei bătrâne care conține lumea.
Fiecare Eu este
Dumnezeu.
Fiecare ştie mai bine decât Celălalt cum trebuie să fie Celălalt.
Ce trebuie să facă Celălalt.
Unii dintre noi
au vrut doar
să fie o roată de Parmiggiano când vor ajunge mari.
Ca să se poată mânca singuri pe dinăuntru.
12. Zoo Technie sustenabilă
Moartea găinilor care livrează, algoritmic,
ouă de crom
(Cu fisuri în atom)
a constituit o mică dramă locală. Țăranul abulic
cu picior bionic și chimir din piele de batal
le hrănise inutil cu litium și pulbere de orz coloidal.
Și doar Ineficiența Sa, Marele Preceptor, a găsit o soluție adecvată:
toate omletele vor fi înlocuite cu larve grase de cosaş, perfect instagramabile,
cu dezvoltare personală și Copii Interiori Reciclați.
Și cu niscaiva psihologi și coaches ratați.
13. Nu mai scriu [demult] poezie
Nu mai scriu demult poezie, de pe vremea Clubului Literar
când scriam incognito și lumea credea că-s un tip.
Când Komartin se certa cu Adi Șchiop
și T.O Bobe îmi spunea să strâng conversațiile cu el
într-un folder
pentru că erau versuri albe.
De la o vreme nu mai scriu – doar fac
Poezie.
Dar nu ca la Litere, nu ca la cenaclul lui Dram
[Ce mișto era Dram!]
Ci așa, stahanovist, pe teren.
E ceva în Instituția Muncii…aproape obscen.
14. Ce nu înveți la Arte
Eu am oftat când am ajuns la Arte
dar am zis – hai s-o fac și pe asta!
Eu chiar am crezut că voi descoperi
de ce e Albastrul albastru și Ocrul ocru
ba chiar am crezut că voi da de un prof cu monoclu
Care să zică “dragii mei, Arta a murit”.
Iar eu să nu cred și să sufăr cumplit.
Ca Greenberg să zică, da. Că arta aia de pe timpuri a murit.
Că tradiționalismul a coclit.
Dar nu, acolo toți spuneau să nu pui niciodată negru pur pe o pânză.
[Că te ia cu nasoale, te taie la rânză]
Dar eu vreau să pun și negru și verde și roz și magenta.
Să nu respect reguli, să prind toată fenta…
Doar pe Maestrul Tofan l-au iubit toți studenții
că era bun și uman, cu umane pretenții…
15. Zoon Politikon
Viața asta e făcută din minus doi saci de ciment
și ceva polistiren.
Viața asta mereu e ca-n tren.
Viața asta te ține cât să nu cadă un pod, cât să nu curgă vopseaua, spui tu.
Ai furat cât pentru 5 generații și îți permiți, prin urmare, 5 ani de Me Too.
Femeile tale lucesc de sănătate și hialuronic.
Femeile tale spun despre tine că ești un bărbat bun, foarte rodnic.
Vin și te lasă fără rezervele de zinc în acel spațiu mic și sordid.
După care, una după alta, te tot pun la zid.
Ai chiar și o insulă într-un paradis fiscal. Ba chiar și un cotoi șchiop, salvat de pe stradă.
Ai vilă, ai vie, livadă…
Și tuturor [nu] ne este milă de tine.
Știi gramatică, știi carte, uite, ști să scri una.
De-acolo, din glod, ne tot minți întruna.
16. [Non]Familia
Familia, acest spațiu al neantizării de sine
când, cotropit de tare atavice și de culpă
o urăști pe bunică-ta
și îi urăști gladiolele și turta cu julfă.
Precum în neam
Așa și între voi.
Certați-vă de la hat,
fiți proști și irelevanți,
necinstiți cu nesaț cam tot ce e sfânt.
Fiți o Carte Funciară cu gură și ochi de pământ.
17. Un tip abscons
Sunt așa, barbilian de ermetic,
bej și încleiat simplu
ca o măsuța de la Ikea.
[Doar cât m-ai citit, ți-a murit orhideea]
Mă plac puțin oamenii – deși –
pentru mine, iată, puținul din oameni e aproape reconfortant.
Sunt mobil ca o ușă, sunt aproape aproape batant…
Am zis, ca Rothko, Vreau să fie Mov!
Și Mov nu s-a făcut lumea.
Alienați, dar profunzi,
scufundăm musculițe mici, de oțet
în smoothie-ul de castravete.
Ceva puls în artere, ceva creier sub plete.
Niciun gram de regret.
18. Dating online
Sociopatul de Tinder
E glamour și rapace
Îți citează din Binder
Chit că ție nu-ți place…
Oh, dar nu mai există femei adevărate, nici bărbați adevărați!
Totul e relativ și fluid
[Și oleacă sordid]
Se vor lamenta boomerii, dar și millennialșii
Patriarhul, salcâmii cu tot cu Tudor Gheorghe, legitimațiile
care trec prin turnicheți la corporații,
cuscrele, zacuscăresele, stăncuțele, ba chiar și groparii.
În această pandemie de nasuri tăiate prost
e aproape șic să fii o Virginia Woolf.
Să fii acvilină și boltită ca o arhitravă peste
somnul unui filosof.
19. Corupție endemică
Sistemul acesta de rit fanariot
[în care dai șpagă găleți, lopeți, ulei, caș sau compot]
Ba uneori chiar și o sacoșă de rafie cu parale –
s-a grefat pe poporul valah ca pe-o veche escară.
Mai toți bodogănim că nu ne place la noi și
c-am vrea “ca afară”.
Dar nimeni nu face nimic, mereu e de vină Sistemul.
Abstract și neutru, Sistemul merge înainte format din masa de carne de tun.
Suntem toți înăuntru – și mama și mă-ta/ și tata și tac-tu, străbun din străbun.
20. Efectul Dunning-Kruger
Idiotul Satului face valuri concentrice dinspre crâșmă
spre Elită.
A mâncat multă mămăliguță pe plită.
Are cultură de bodegă Facebook, este absolut convins că
știe despre vaccinuri, fotbal și politică.
Știe 2 citate din Cioran, uite
el face literatură. Ba chiar filosofie.
Între două litote, dă cu sapa prin vie…
Da, El știe că știe.
21. Succesiune
Are mama două fete ș-un băiet fiind păduri cutreiera.
Și 3 pogoane de pământ.
O casă vai de steaua ei,
3 porci
ș-un legământ.
Când a Venit Demența Senilă și a urcat direct în pod
au venit și pruncii val-vârtej, au dus mămuca la azil.
S-au bătut pe cămeșa ei pe care au rupt-o în trei bucăți.
După normele Codului Civil.
Apoi s-au sfâșiat cu sârg prin multe judecăți…
22. Politically Incorrect
Nu toate femeile urâte sunt și deștepte,
nu toți bătrânii sunt înțelepți,
nu toate tezele de doctorat sunt plagiate,
nu toate drumurile duc spre Roma.
Femininul la atom nu-i atoma…
Uneori un dă-te dracu’, un hai sictir
fac cât 10 sesiuni de psihoterapie
și o bere cu ghimbir.
Există bebeluși inestetici
așa cum există Bisfenol A
până și în biberoane.
Există un Lazăr care nu și-a luat patul.
Există secrete pe care le știe tot satul.
Și e ok, n-a murit nimeni din asta.
Nici popa, nici amanta, nici nevasta…
23. All-inclusive Litoral Sud
Orez, barabule, pulpe de pui.
Macrou, suc galben din plastic și gem de gutui.
Nu te du prea departe în mare, tu Pui!
Miroase a Mai vino iar în gara noastră mica și a sălcioară.
Toată lumea stă cu epiteliul pe-afară.
Burdihane imense la soare, ulei de plajă cu zinc.
Morse eșuate-n nisip, tălpi late de ornitorinc.
“Au venit pauperii cu tichete de vacanță de bugetar”
gândesc ospătarii.
Miroase a Techirghiol, a popor ș-a grătar.
Nu susură valurile, doar lăutarii.
Și doar ce-ți arunci peste umăr sânul oblong
Jap! Alt cetățean ți-a șutit locu’-n șezlong…
24. Eram un delicat
Eram un delicat,
aveam ligamente
de bou bătrân.
Mă iluminam
de imensitate
ca Ungaretti.
25. Alegeri
Toți s-au umplut de penibil,
una s-a urcat pe un cal
și a strigat în eter
sudalme și anateme.
(de-atâta prostie pământul cam geme)
Unii au primit lopeți,
alții găleți.
Și toată lumea a fost fericită
chiar mai puțin diformă.
Și doar așa, nițel mai uniformă…
26. Moartea lui Eminescu
În fiecare vară,
între un Ciucaș ș-un mic,
norodul deplânge moartea lui Eminescu.
Carnea e mai puțin arsă,
aerul capătă miroznă de tei și gudron.
(Brusc, sunt mai multe bule-n sifon.)
A fost un geniu – suspină toți,
(în maieu și chiloți)
pe iarba cam moale
care-i trage la șale…
27. Mă fac că plouă. Flirt contemporan
Mă fac că plouă de sus
în jos. Și n-am pavăză,
n-am umbrelă.
Un pumn de berbeci
tropotesc lângă mine.
Unii mai cu perdea, alții fără rușine…
Cozi mult prea late, capete seci.
Cât le spui că sunt tonți
îți simți mâinile reci.
28. Noi nu murim, noi suntem digerați de Chat GPT
Va veni, va veni
va veni
AI.
Va fura ciocanul, drujba, unealta.
Va fura pensonul.
Va fura și dalta.
Cu umorul va fi mai greu,
că ăsta umblă teleleu
între axoni și sânge.
Cu ochiul lui bont,
mai râde, mai plânge.
Robotului tont
șurubul îi strânge…
All rights reserved I.Chiru